Designul scarilor interioare – interiorul unui showroom de piese de mobilier amenajat intr-un depozit in stil victorian, cu scara interioara intr-o rampa si podeste intermediare – scara neagra din otel ceruit creaza o banda intunecata si contrastanta, ce se desfasoara pe intreaga lungime a spatiului interior. Scara unifica vechii pereti din caramida aparenta cu interiorul nou creat.

Scara – elementul functional ce ajuta omul sa se deplaseze pe verticala. Aceasta ar fi definitia pur pragmatica a ei. Totusi, privind la evolutia in timp a arhitecturii si a designului interior, constatam ca scara a fost dintotdeauna mai mult decat atat: in constructiile de calitate, o scara interioara a fost si este un element de design inovativ, ce determina stilul intregului spatiu interior. Altfel spus, o carte de vizita.

Au fost perioade in istoria arhitecturii, cand scara interioara avea rolul primordial in organizarea spatiului unei constructii. In timpul Renasterii, de exemplu, scarile maiestuoase exterioare si interioare erau elementul spatial central si confereau, prin rezolvari ample si simetrie, monumentalitate.

Dar de unde aceasta tendinta de a-i acorda scarii o asemenea importanta, aparent nejustificata?

Explicatiile sunt mai profunde decat ne-am putea imagina la o prima analiza. Inca de pe vremea marilor civilizatii timpurii, scara incepe sa fie interpretata ca o ascensiune spre nivele sociale si spirituale superioare, un drum de procesiune. De aici si expresia familiara ”a promova pe scara ierarhica”.

Odata atibuit scarii acest nou rol simbolic, majoritatea constructiilor sacre sau reprezentative incep sa fie asezate pe socluri inalte si impunatoare. Cel care urca scara se simtea coplesit de maretia cladirii si inferior celui ce il intampina sus pe podest.

Scara cunoaste multe tipologii. De la clasificarile dupa destinatie – scari monumentale, interioare si exterioare, pana la cele dupa tipul constructiv si material. Cea mai mare varietate o cunoaste insa forma scarii: scara dreapta cu una, doua, trei sau patru rampe si podeste intermediare, scara cu rampa curba in forma de arc de cerc, maner de cos sau curba circulara, scara cu trepte balansate, scara elicoidala. Diferenta majora intre toate aceste forme, pe langa cea vizuala, este cea legata de spatiul minim ocupat de scara. De aici rezulta si principiul de baza, conform caruia fiecarei forme de scara ii corespunde o anumita dimensiune si un anumit tip de spatiu.

Designul scarilor interioare – locuinta moderna minimalista cu scara interioara in doua rampe – scara cu trepte din lemn pe structura metalica, cu rampe partial suspendate de cabluri pretensionate, partial inglobate in perete. Tratarea unitara a scarii si a peretilor alaturati, in contrast cromatic cu restul interiorului, fac din acest ansamblu elementul arhitectural central al spatiului.

Momentul de cotitura ce a determinat evolutia atat de mare a scarii din punct de vedere arhitectural si stilistic a fost, evident, aparitia constructiilor etajate. Din acest moment, scara cu rol pur functional, de element de legatura intre etaje (si de regula in doua rampe), capata un spatiu dedicat ei: casa scarii. Este cea mai neglijata scara din punct de vedere estetic, dar si cea mai importanta din punct de vedere functional, dat fiind rolul ei de cale de evacuare in caz de incendiu.

Scarile din zilele noastre sunt construite dintr-o gama extrem de larga de materiale. Datorita progresului tehnologic, clasicelor scari masive din piatra si beton armat li s-au adaugat scarile prefabricate din materiale versatile si usoare, mai facil de prelucrat si transportat: metal, lemn, sticla, plexiglas, fibre de carbon. Acestea pot fi la randul lor finisate in nenumarate feluri si pot fi combinate intre ele.

De exemplu, metalul: otelul zincat, prin aspectul sau dur si rugos se preteaza constructiilor industriale, in timp ce varianta moderna si eleganta a prelucrarii lui, otelul inoxidabil (inoxul) lustruit sau mat, da spatiului un aspect office. Balustrada din fier forjat a unei scari cu trepte din lemn sau piatra naturala pe de alta parte, bogat ornamentata cu motive art nouveau, curbate si florale, finisata in diverse nuante si patine, transforma interiorul unei locuinte intr-unul nobil.

Fiecare material are caracterul lui specific, caruia i se potriveste o anumita forma. Fiecare material are si o greutate si densitate proprie lui, ce ar fi bine sa se reflecte in amenajarea interioara, in general, si in designul scarii, in particular: scara masiva si impunatoare, aerata si plutitoare, rustica, sobra si rece.

Varietatea de scari rezultata este practic nelimitata. Raman numai priceperea si creavitatea de a gasi fiecarui interior scara perfecta. Si inca ceva: stiinta de a o proiecta corect. Caci o scara, pentru a putea fi functionala, trebuie sa fie, intai de toate, corect proiectata si executata. O scara facuta de un amator, cu un raport incorect intre treapta si contratreapta, cu rezolvari gresite de balustrada, intoarceri de rampa sau numar de trepte, poate duce la accidente regretabile si in cel mai rau caz ireversibile.

Numai indeplinit si acest ultim criteriu, se poate concluziona ca scara a fost, este si speram ca va ramane sinteza a ceea ce a mostenit cu 10.000 de ani in urma: elementul arhitectural functional cu valoare de simbol si valente estetice in jurul caruia se dezvolta orice spatiu.

Designul scarilor interioare – vestibulul si scara unei vile, scara curba in forma de elipsa cu trepte balansate – interior de mare rafinament stil art deco, cu scara din lemn de stejar combinat cu lemn de frasin alb. Intregul ansamblu al scarii este tratat cu o mare grija pentru detalii.

Post-ul Designul scarilor interioare apare prima dată în All Seasons Design.

Ceramica in arhitectura - Muzeul Brandhorst, München – 36 000 de baghete verticale din ceramica, glazurate in 23 de culori diferite, sunt montate distantat unele de altele de fatade. Baghetele sunt grupate pe culori si tonalitati în 2 registre. Optica fatadelor se schimba in functie de distanta si de unghiul din care sunt privite, relevand numeroase variatii de materialitate, structura si culoare.

Un material la care artistii apeleaza atunci cand vor sa creeze “o bucatica de perfectiune intr-un mediu eterogen”. Aceasta este ceramica in viziunea managerilor concernului Agrob Buchtal GmbH, unul dintre liderii de renume ai pietei europene in domeniul productiei placilor ceramice.

Afirmatia poate suna a lauda de sine, daca nu ar fi sustinuta si de parerile taberei opuse, a arhitectilor si a designerilor, pe de o parte, si a beneficiarilor, pe de alta. Toti sunt convinsi de calitatile exceptionale ale acestui material, verificate si dovedite în timp. Caci ceramica a fost folosita prima data acum 26 000 de ani.

Reteta de baza este simpla: argila, deseori numita si lut, se amesteca cu apa, se modeleaza, se usuca si in final se arde. Rezultatele sunt spectaculoase.

Se obtine un material versatil, usor de intretinut si durabil. Se placheaza cu el pardoseli, pereti interiori si fatade, se creaza cu ajutorul lui piese de mobilier si de design interior. Varietatea designului, a texturii si a culorilor incanta arhitecti si beneficiari deopotriva. La fel si remarcabilele sale calitati tehnice: rezistenta la inghet si intemperii, stabilitatea culorii in timp, rezistenta la lumina, curatarea facila a suprafetelor placate si gradul mic de imbatranire.

Toate acestea au fost motive suficiente pentru a impulsiona piata producatorilor de materiale de constructii in crearea de noi si noi forme, idei si sisteme constructive.

Ceramica in arhitectura – Central Saint Giles, Londra – complexul de cladiri a fost denumit de insusi arhitect „splash of joy”, datorita exploziei de culoare afisate si a vitalitatii emanate. Fatadele, in 6 culori vii, sunt placate cu elemente profilate de teracota lustruita. Designul lor este rezultatul  imbinarii stilului neoclasic cu tehnologiile ingineriei moderne. Elementele modulare si repetitive sunt concepute pentru a oferi maxim de eficienta termica.

Placile ceramice in fruntea placarilor de fatade, aceasta a fost deviza producatorilor de materiale de constuctii cu aprox. 10 ani in urma, in 2002. Acum, 12 ani mai tarziu, ideea calauzitoare s-a adeverit: sustenabilitatea este deja principiul cheie in proiectarea cladirilor si a materialelor de constructii.

Sistemele de fatade ventilate placate cu placi ceramice si-au demonstrat fara drept de apel calitatile din acest punct de vedere; productia si distributia lor au un impact redus asupra mediului, iar cladirile ating eficiente importante in performante tehnice: eficienta energetica, protectie la vant si intemperii, protectie la radiatii solare, protectie fonica.

Rezultatul: protejarea mediului inconjurator, reducerea pierderilor financiare ale producatorilor si investitorilor in constructii, cresterea economica.

Ceramica in arhitectura – Oceanarium, Lisabona – fatadele cladirii sunt alcatuite din forme ceramice in 7 nuante subtil diferite de alb. Alternanta de elemente pline si decupate permite ventilatia pasiva si umbrirea interiorului, solutie ce raspunde la problemele climatice ale zonei.

Placarile ceramice ale fatadelor sunt potrivite oricarui program de arhitectura, public sau privat. Libertatea de creatie este practic nelimitata: singura bariera impusa de tehnologie si transport, anume cea a dimensiunilor maxime fabricate ale placilor de ceramica, este (deocamdata) una general valabila in lumea materialelor de constructii.

Exceptand aceasta, placarile ceramice pot transpune in realitate tot ceea ce arhitectul isi doreste: pot ritma suprafete mari, pot pune accente si pot deveni repere de orientare vizuala. Desigur, acestea pot fi lucruri posibil de obtinut si prin folosirea altor placari de fatada sau numai a simplelor tencuieli decorative.
Unica ramane insa posibilitatea de a crea orice forma, standardizata sau facuta la comanda, cu atatea calitati tehnice, careia i se asociaza o paleta nelimitata de texturi, imitatii de texturi, culori, modele, toate nobile prin insusi aspectul materialului de baza, ceramica.

Ceramica in arhitectura – Jewish Community Centre, Mainz – formele abstracte ale cladirii sunt placate cu elemente ceramice din profile cutate, planurile fatadelor formand astfel suprafete tridimensionale. Efectele spatiale ale placarilor ceramice sunt scoase in evidenta si de transparenta lor, ce face posibila reflectarea luminii schimbatoare si a imprejurimilor. Fatadele devin astfel vii si expun o larga paleta de nuante, lumini si umbre.

Post-ul Ceramica in arhitectura fatadelor apare prima dată în All Seasons Design.

Post-ul Panourile solare apare prima dată în All Seasons Design.